Intre confruntare si cooperare cu autoritatile statului
Situatia la nivel international
Evenimentele care au impresionat opinia publica mondiala precum cele din New York, Madrid, Londra sau pana de curent din nordul Americii au determinat specilistii in domeniul securitatii sa demareze un proces profund de reconceptualizare a SECURITATII si a modalitatilor in care? trebuie realizat managementul acesteia, atat la nivelul cetateanului in calitate de ultim si cel mai important beneficiar, cat si al comunitatii internationale.
Este tot mai evident ca SECURITATEA devine, in secolul XXI, pilonul pe care se fundamenteaza dezvoltarea economica si, implicit, bunastarea populatiilor. Paleta in care trebuie gestionata problematica securitatii de la individ la mediul inconjurator impune noi abordari, noi concepte si instrumente atit decizionale cit si actionale. Daca in timpul razboiului rece securitatea era domeniul de preocupare prin excelenta al militarilor astazi ea a devenit un PRODUS DE CONSUM, generind propria-i piata, cu proceduri si standarde de calitate specifice.
Studiile efectuate dupa evenimentele din 9-11 septembrie 2001, in SUA, au demonstrat ca, pe de o parte, in marile firme americane problematica protectiei (security) nu constituia o preocupare majora pentru top managementul acestora, responsabilitatile fiind foarte descentralizate iar managerul de securitate nu era direct subordonat directorului general ? si, pe de alta parte, comunicarea intre agentiile statului cu responsabilitati in acest domeniu era extrem de redusa.
Cititi intreg articolul: LINK
"Nimeni nu este mai presus de lege" - o simpla vorba-n vint?
Simbata, 01 aprilie 2006, am fost invitat, in calitate de expert in domeniul securitatii, de dl. Luis Lazarus la emisiunea "Sah mat" de la OTV, alaturi de dl Ionel Dragomir, fost colonel in SIE. Emisiunea era dedicata implinirii a unui an de la "rapirea din Irak" si punea in discutie abuzul conducerii SIE fata de col (r) Ionel Dragomir, nominalizat de chiar presedintele Traian Basescu ca un colonel din SIE, cunoscut sub numele de "Dumitrescu", ce a periclitat operatiunea din Irak, oferind informatii confidentiale jurnalistului Ovidiu Ohanesian. Nici la ora actuala presedintele Romaniei nu a revenit asupra afirmatiilor de o mare gravitate si de mare eroare referitoare la col.(r) Ionel Dragomir.
Un om de stat trebuie sa admita ca informatiile pe care le gestioneaza, uneori, pot fi partial verificate sau chiar manipulatoare si ca este o dovada de caracter admiterea acestui adevar, mai ales cind este vorba de onoarea si demnitatea unui ofiter din serviciile de informatii. In caz contrar, putem afirma ca presedintele Romaniei nu este la inaltimea morala si caracteriala a demnitatii pentru care a fost ales!!! Nimeni nu are dreptul, si cu atit mai putin presedintele Romaniei, sa aduca atingere onoarei si demnitatii unui ofiter al statului roman, fara a fi sanctionat macar prin oprobiul public.
Iata de ce doresc sa aduc in atentia celor care sunt preocupati realmente de domeniul securitatii natiunii cateva probleme, sustinute de mine si in cadrul acestei emisiuni, alaturi de alte aspecte generale, astfel:
1 - In primul rind, studiind cadrul legal actual nu am putut identifica atributiile care au permis SRI sa actioneze pe teritoriul altui stat, stiut fiind ca el are competente DOAR pe teritoriul national. In aceste conditii nu imi pot explica ce cauta acolo, spre exemplu, viitorul prim-adjunct al directorului SRI si asa-zisele trupe antitero ale SIE? Pe teritoriul altui stat, iar situatia din Irak era una speciala, nu poti actiona doar pentru ca presedintele si-a asumat rolul de lider al unei celule de criza! (nici un sef de stat nu ar fi facut acest simplu joc de imagine).
2 - Decizia de clasificare (pentru 50 de ani) a documentelor referitoare la aceasta operatiune nu stim cine a facut-o si din ce ratiuni? Cine va avea drept de gestionare a acestor informatii: SRI, SIE, MApN sau CSAT-ul ?
Cine va realiza un studiu de caz pentru corectarea unor disfunctionalitati, sesizate cu acest prilej, sau demararea unei reforme reale a sistemului national de securitate?
3 - Exista o interpretare eronata a modului in care trebuie implementata hotarirea CSAT nr. 00145, din 15 noiembrie 2001, privind educatia de securitate in sfera societatii civile, pentru cunoasterea noului mediu de securitate. Unele institutii din sistemul national de securitate (SNS) nu pot accepta dreptul opiniei publice la cunoasterea rolului si mecanismelor care stau in spatele activitatii acestora. Exagerind partea de activitate cu caracter de confidentialitate, unele servicii de informatii refuza deschiderea spre cunoastere, refuza dreptul la informare si transparenta uitind, nelegal si contraproductiv, ca sunt institutii in serviciul public! Aceasta atitudine ascunde, nu de putine ori, actiuni ale sefilor caracterizate prin abuzuri si dispret fata de demnitatea subordonatilor si modul de alocare a resurselor.
4 - In pofida unor informatii deschise, inserate in mass media, referitoare la lipsa de moralitate si performanta a unora dintre sefii institutiilor din sistemul national de securiate, opinia publica este tratata cu dispret si lipsa de respect fata de dreptul ei de afla adevarul. Liderii acestor institutii comit grava greseala de a uita ca sunt platiti din banul contribuabililor iar acestia au tot dreptul sa stie ca banul lor este alocat obiectivelor legale, ca este folosit in sensul cresterii bunastarii personale si al natiunii in ansamblu. Nu am intalnit inca situatii in care unii dintre generalii serviciilor de informatii sa fie adusi in fata justitiei pentru acumularea unor averi considerabile. Este vremea ca societatea civila sa "traga perdeaua" si sa impuna raspunsuri la intrebarile de acest gen.
5 - Presedintele statului, prin prerogativele conferite de legea CSAT, are un control total asupra acestor institutii, aprobindu-le organigramele si alocarile bugetare pentru diferite operatiuni. Este primul cetatean din societatea noastra care trebuie sa impuna dreptul la cunoastere al omului de rind, caruia tot el are dreptul sa-i ceara sa participe, activ si responsabil, la deciziile privind gestionarea securitatii natiunii.
Poporul constientizat, informat si educat este cea mai buna investitie in asigurarea securitatii tarii.
Poate ca acest comentariu nu ar fi aparut daca, dupa aproape 10 zile de la publicarea stirii in jurnalele centrale, ar fi existat o minima reactie, a cuiva de la Cotroceni sau din lumea "analistilor " de specialitate. Astfel, sub titlul "Radu Stroe a ingropat legile Securitatii", in COTIDIANUL, 15 martie 2006, se afirma ca membrii comisiei parlamentare de control a activitatii SRI au decis, in unanimitate, sa "arhiveze" controversatul pachet de legi privind securitatea nationala transmis de CSAT. Alesii poporului au motivat decizia lor prin faptul ca atat serviciile de informatii cat si CSAT nu sunt abilitate sa initieze proiecte de legi. Acesta este un adevar dar minciuna si deformarea realitatii este in alta parte!
Tot din aceasta informatie publica aflam ca membrii Comisiei SRI, prin comunicatul emis, sustin ca ei nu sunt abilitati nici sa dezbata proiecte de legi, nici sa intocmeasca rapoarte asupra lor. Pe de alta parte, membrii comisiei SRI sustin ca viitoarele proiecte de legi privind securitatea nationala trebuie sa fie in stricta concordanta cu drepturile si libertatile cetatenilor, conform Constitutiei Romaniei. Adevarat, dar cred ca isi fac griji, suplimentare, referitoare la activitatea Curtii Constitutionale si a Consiliului Legislativ, pentru a nu mai pomeni pe colegii din comisiile juridice de la cele doua camere ale parlamentului.
Cu bun simt, Radu Timofte, actualul director al SRI, le-a adus aminte "alesilor poporului" ca de fapt ele sunt documente de lucru, niste ANTEPROIECTE, si ca atare sunt variante care pot fi insusite, sau nu, pentru a deveni ulterioare initiative legislative (sustinute de cei care doresc acest demers).
Tot din aceste informatii deschise aflam ca alte doua comisii parlamentare - cred ca este vorba de cele de control al SIE si cea pentru aparare, ordine publica si siguranta - au primit acelasi pachet dar nu au emis nici un punct de vedere.
Din analiza acestor informatii si din unele afirmatii facute de mine in diferite ocazii publice, iterez citeva puncte de vedere:
1 Presedintele a facut GRESEALA sa invite la sedinta CSAT din februarie 2006 pe presedintii comisiilor de aparare, ale celor doua camere, si pe presedintii comisiilor de control al SRI si SIE pentru a le inmina, NEOFICIAL, niste variante de lucru pentru un set de cinci legi, printre care si unele referitoare la comunitatea de informatii. Daca dl deputat Stroe , alaturi de colegii sai din comisia SRI, ar fi avut curiozitatea sa intre pe site-ul presedintiei ar fi constatat ca pe 21 februarie 2006, in cadrul unui "Anunt de presa" (paradoxal, nu era un "comunicat de presa") se vorbeste DOAR despre proiectul "Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei" care a fost transmis, spre consultare si completare, ministerelor. Nu se vorbeste, oficial, nimic despre acest pachet de legi privind securitatea nationala, ca atare acesti presedinti de comisii parlamentare nu au primit, OFICIAL, nici un document. Barbotarea publica, demarata de dl deputat Stroe, despre care incep sa cred ca are serioase lacune privind "foaia de parcurs a activitatii legislative", este in realitate o dovada rusinoasa a faptului ca purtarea, obligatorie, generata de un "gentlement agreement" este un domeniu necunoscut inca.
2 Din informatiile oferite in acest comunicat de presa al Comisiei SRI, reiese ca au un "obiect al muncii" extrem de restrins, motiv pentru care reiterez o propunere mai veche de-a mea, si anume constituirea unei "Comisii parlamentare comune pentru activitatea serviciilor de informatii", condusa de doi copresedinti (unul al puterii si unul al opozitiei) care sa aiba prerogative similare celorlalte comisii, ce dau avize pentru diferite proiecte sau initiative legislative. In cadrul acestei comisii comune se vor infiinta subcomisii pentru controlul diferitelor servicii de informatii.
3 Secretizarea unora dintre documentele din acest pachet constituie, in opinia mea, un ABUZ DE DREPT si, finalmente, o mare eroare de estimare a consecintelor in plan public (unde sunt analistii din "servicii"?). Realitatea a sanctionat acest demers abuziv, iar lentoarea cu care sunt finalizate operatiile reparatorii denota ori incapacitatea de reactie ori , mai grav, desconsiderarea fortei opiniei publice.
4 Tot public, acelasi distins deputat, afirma ca PNL are in lucru un "pachet propriu de legi privind securitatea nationala" iar dl Timofte nu va fi consultat in acest demers! Eroare fatala, dle deputat...Ti-o spune cel care a reusit, alaturi de alti deputati determinati, sa realizeze si sa finalizeze legea STS-ului, lucrind cot la cot cu BENEFICIARUL!!! Pe de alta parte ar trebui sa se inteleaga, odata pentru totdeauna, ca securitatea nationala este transpartinica si are o singura culoare, TRICOLORUL.
ROMANIA IN CONTEXTUL POLITICII DE SECURITATE EUROPEANA
Sesiunea de comunicari stiintifice 16-18 martie 2006, organizat de catre SRI
In intervalul 16-18 martie 2006 a avut loc cea de-a XII-a sesiunea de comunicari stiintifice, cu participare internationala, organizata de catre Academia Nationala de Informatii cu titlul "Romania in contextul politicii de securitate europeana". La acesta sesiunea am participat, alaturi de sotia mea Daniela Toba cu o lucrare avind titlul " Posibila varianta de organizare si functionare a unei Comunitati Nationale de Informatii performanta". La sesiunea de deschidere au participat ca invitati consilierul prezidential pentru securitate Sergiu Medar, adjunctii directorului SRI dnii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si dr.Liviu Muresan de la fundatia EURISC.
In cadrul discutiilor din sectiunea I, "Strategii de securitate europeana", au fost prezentate studii si puncte de vedere extrem de interesante si de mare actualitate. La lucrarile acestei sesiuni au participat si reprezentanti ai unor institutii din strainatate, Molodova si Turcia, care au expus puncte de vedere de mare interes. In cadrul discutiilor finale s-au subliniat principalele probleme care stau in fata institutiilor din domeniul securitatii internationale, astfel:
1. Trebuie urmarite cu mare atentie ferestrele de oportunitate oferite de mediul international de securitate, fara o focalizare excesiva asupra detaliilor dar cu spirit sporit de observatie asupra crizelor emergente.
2. Daca vechiul mediu de securitate era determinat de actorii statali, cel actual este caracterizat prin aparitia multor actori non-statali dar, atit actualitatea cat mai ales viitorul imediat ne ridica un nou set de probleme: posibilele pandemii si dezastrele climatice! Aceste amenintari nu sunt determinate de nici o categorie de "actori" dar au o influenta covirsitoare asupra evolutiei umanitatii.
3. Criza guvernarii mondiale - determinata de faptul ca oamenii sunt tot mai informati, liderii sunt tot mai putin pregatitit pentru noile familii de probleme iar lumea este tot mai complexa - impune UN NOU SET DE CONCEPTE in domeniul securitatii globale.
a) Trebuie evitate capcanele generate de activitatea de rutina, care se confrunta cu necesitatea gestionarii unor actiuni asimetrice. In cadrul Congresului american, in spatele usilor inchise, s-a efectuat un experiment prin care o tara a fost "rasa" de pe harta lumii cu ajutorul computerelor.
b) Este de domeniul evidentei ca problematica "inamicului din interior" trebuie constientizata si gestionata corespunzator.
4. Referitor la Comunitatea Nationala de Informatii este tot mai evident ca nu exista o solutie unica in acest domeniu caci cultura organizationala alaturi de problematica specifica fiecarui stat particularizeaza solutiile in domeniu. Se consuma mult prea mult timp cu dezbateri sterile si, mai ales, cu criticarea unor eventuale solutii.
5. In domeniul securitatii devine tot mai presanta trecerea de la paradigma politica la cea strategica, necesitate care impune dezvoltarea unei scoli de gandire strategica care sa permita realizarea unor competente care sa ofere viziuni strategice. Japonia gindeste in orizonturi de 40 de ani iar China in orizonturi de 50 sau chiar 100 de ani. Pentru Romania orizonturile electorale trebuie inlocuite, macar initial, de cele de 10 ani, astfel ca evolutia societatii romaneste sa aiba un orizont suficient de clar pentru demararea si realizarea unor proiecte strategice.
6. Trebuie renuntat a concepte de tip "plastilina" - cum este cazul Marii Negre. De la UE nu se vede Marea Neagra in timp ce de la Washington ea este vizibila, datorita intereselor diferite fata de aceasta zona geografica si a viziunilor strategice particulare. Modelarea sau remodelarea acestui concept nu este determinat nici de interesele si nici de resursele tarii noastre. Ambitiile exagerate si resursele limitate trebuie puse intr-un echilibru de lunga durata.
7. Nu exista, la ora actuala, nici o preocupare pentru ceea ce vom face a doua zi dupa aderare, nu exista o strategie post-aderare. Unde este "marele proiect" la care sa trudeasca si generatiile viitoare? Cu alte cuvinte, de ce ne vom apuca luni dimineata dupa ora 08.00?
Toate lucrarile au fost incluse intr-un CD si in cele sase volume tiparite ale aceste sesiuni stiintifice.
